Page - 479 - in WeXel oder Die Musik einer Landschaft - Das Geistliche Lied, Volume 1

479 Rezumat În anul 1904 a fost înfiinţată comisia „Österreichisches Volksliedunternehmen – Muzică Populară în Austria“, sub patronanţa Ministerului Culturii şi a Educaţiei, cu specialişti în muzică populară în limbiile germană, slavice131 şi latină, datorită interesului crescut pentru muzica populară în Imperiul Habsburgic. Ediţia „Das Volkslied in Österreich“ ar fi trebuit să conţină 30 de volume în limba germană, 20 în limbiile slavice şi 10 în limbiile de origine latină, deci în total 60 de volume. Publicarea primului volum era planifcată imediat după Primul Război Mondial, anual urmând să fie publicate două – trei volume, la un preţ de maxim 30 coroane. Un proiect asemănător a fost iniţiat şi de către Ungaria Regală. În anul 1918 a avut loc în Viena prezentarea prototipului „Das Volkslied in Österreich“.132 Însă cursul istoriei a distrus toate planurile. În anul 1951 Béla Bartók şi Zoltán Kodály au început cu „O ediţie critică a întregii muzici maghiare populare – A magyar népzene tára“ cu titlul CMPH (Corpus Musicae Popularis Hungaricae). În 1993 Gerlidne Haid (1943 – 2012) şi Walter Deutsch (*1923) au iniţiat cu volumul 1 „St. Pölten und Umgebung. Niederösterreich – St. Pölten şi împrejurimile. Austria Inferioară“ seria COMPA (Corpus Musicae Popularis Austriacae). „o enciclopedia a muzicii populare în Austria cu exemple selectate.“ În 2013, doar 20 de ani mai târziu, cele 21 de volume COMPA impresionante prezintă muzica populară austriacă, atât din punct de vedere istoric, cât şi prin prisma actualităţii, în funcţie de gen, colecţie sau regiune. Cel de al 22-lea volum COMPA „WeXel – Muzica unui peisaj“ este dedicat muzicii populare în regiunea Wechsel, situată la graniţă între Austria Inferioară şi Stiria. Partea 1 „Das Geistliche Lied – Cântecul religios“ se concentrează asupra cântecelor de priveghi, care sunt cântate timp de două nopţi, la scriu, în casa mortului. Acest obicei de luare de rămasbun cu rugăciuni şi cântece lungi se închină sufletului mortului, familiei, prietenilor şi tuturor celor care vor păşi pe celalată lume. Volumul debutează cu o scurtă descriere a regiunii Wechsel dintre „Principatul Stiria“ şi „Austria“. Spre deosebire de Semmering, „Balconul vienezilor“ şi Reichenau, localitatea în care îşi petreceau Curtea şi nobilimea timpul, Wechsel era locul de întâlnire a celor din provinciile monarhiei. După explicaţii asupra obiceiurilor de înmomântare, urmează o colecţie de cântece de priveghi (Leichhüat- / Leichwåchtlieder). Condamnarea priveghiului ca fiind un obicei păgân de către Burchard din Worms († 1025) şi foi volante cu astfel de cântece de la mijlocul secolului XVII sunt cele mai vechi dovezi ale acestui obicei. Faptul că acestea au fost ordonate după genuri şi sursa era cunoscută a ajutat la căutarea originii fiecărui cântec. Au putut fi atribuite fiecărui cântec scris de mână sau tipărit atât funcţia şi răspândirea geografică, cât şi linia melodică. Este o colecţie a unor variante necunoscute atribuite unor tipuri melodice foarte populare. O atenţie deosebită s-a acordat melodiilor, pentru că acestea dovedesc o muzicalitate impresionantă, un domeniu al femeilor, din regiunea 131 Grup de lucru pentru Muzică Populară în Slovenia, director Dr. Karl Strekelj (Gorjansko pri Komlju 1859–1912 Graz). 132 Walter Deutsch şi Eva Maria Hois: Das Volkslied in Österreich. Volkspoesie und Volksmusik der in Österreich lebenden Völker. Herausgegeben vom k. k. Ministerium für Kultus und Unterricht. Wien 1918. Bearbeiteter und kommentierte Nachdruck, Wien 2004. – Cântecul popular în Austria. Poezia şi muzica populară a popoarelor care trăiesc în Austria, editat de k.k. Ministrul Culturii şi al Educaţiei, Viena 1918, apariţie reeditată şi prelucrată, Viena 2004.