Seite - 355 - in Der griechisch-orientalische Religionsfonds der Bukowina 1783–1949 - Kontinuitäten und Brüche einer prägenden Institution des Josephinismus

Zusammenfassungen 355 Fondul religionar bucovinean: continuitatea unei instituții? Studierea istoriei Fondului religionar greco-oriental (ortodox) a încercat în această ana- liză (pornind de la raționamentele lui Blänkner şi Rehberg, considerate aici ca fiind fun- damentale) să se focalizeze metodic asupra a trei niveluri de observație : instituționali- zarea, instituția şi actorii ei precum şi mecanismele instituționale. Era de luat în calcul şi factorul timp, reprezentat în forma transformării instituționale, care, în cazul Fondului religionar, a oscilat de la mijlocul secolului al XIX-lea pe o plajă a ideilor politice călău- zitoare între cea supranațional-suprastatală şi național-iredentistă. Pornind de la acestea, au fost formulate patru teze care interferează între ele prin conținutul lor : cea privitoare la punerea bazelor Fondului religionar şi misiunea acestuia, la transformarea instituți- onală şi chestiunea națională, la transformarea instituțională şi modernizarea regională precum şi la persistența structurilor instituționale şi durata lungă a acestora. Privitor la instituția concretă  – Fondul religionar greco-oriental care se află aici în centrul atenției  – trebuie consemnat faptul că o diferențiere precisă față de Biserica ortodoxă din Buco- vina s-a dovedit a nu fi posibilă sau adecvată în toate domeniile. Aceasta are la bază deja împletirea instituțional-personală între episcop, membrii luați individual ai consistoriu- lui şi agendele reale ale Fondului respectiv şi a organelor ecleziastice care l-au controlat dar şi influențat în mod alternativ pe acesta. De aceea, granițele dintre cele două insti- tuții sunt din când în când neclare şi nu puteau fi trasate în mod exact în toate cazurile. Discuția din încheiere are menirea de a confrunta elementele obținute până acum într-o privire de ansamblu rapidă. Aceasta nu are menirea de a dubla rezumatele sec- țiunilor individuale sau de a repeta detalii, ci de a aborda punctele esențiale ale tezelor formulate la început. Procesul instituționalizării Fondului religionar bucovinean, adică a trecerii graduale de la o organizație având la început o funcție cu precădere normativă la o instituție care forma în mod activ spațiul şi societatea, este legată pentru perspectiva ştiinței istorice, prin factorul timp, în mod strâns de chestiunea succesului măsurabil al inițiativelor re- formiste iluministe, aşa cum au fost acestea implementate de către Iosif al II-lea.15 Din perspectiva cercetării sociologice, o instituție deja existentă îşi datorează legitimitatea în mod principal stabilității sale în timp şi de asemenea legăturii sale față de un anume loc (›sense of place‹).16 Cea din urmă s-ar putea extinde, în acest caz concret, la noțiunea de ›spațiu‹ (›space‹). Ce se poate deduce din aceste două elemente conclusive pentru Fon- dul religionar din Bucovina ? 15 Merker 1989, Aufklärung, 13 ; în cele din urmă Bendel & Spannenberger 2015, Aufklärung. 16 Lowndes 1996, Varieties, 182.