Seite - 360 - in Der griechisch-orientalische Religionsfonds der Bukowina 1783–1949 - Kontinuitäten und Brüche einer prägenden Institution des Josephinismus

360 Die Institution: Struktur & Werte tică reformele față de proprietarii funciari privați, realizabile dealtfel numai împotriva puternicei rezistențe a acestora, sau de a exercita, prin intermediul Fondului, cel puțin o presiune suficientă pentru punerea în mişcare a schimbărilor. În acest caz concret, această politică a Vienei prin intermediul pârghiei reprezentate de fond, a înlesnit întări- rea comunităților politice existente din 1849 în Austria vis-a-vis de domeniile stăpânilor funciari. În afară de aceasta, Fondul religionar din Bucovina a primit în anul 1875 o Di- recțiune a bunurilor pentru îmbunătățirea structurii organizatorice interne, care, alături de organele statului, episcop şi consistoriu a reprezentat încă un organ decizional. Prin adaptările ulterioare succesive, aceasta a devenit o structură administrativă stabilă şi relativ eficientă, care a promovat în mod esențial dezvoltarea economică a Fondului şi a provinciei, avînd un ritm susținut până în 1914. Resursele administrate de instituția Fondului religionar au fost investite de către stat în mod iscusit în proiecte de construcții. Acestea au fost atât în beneficiul Bisericii orto- doxe, cât şi în interesul degrevării bugetelor provincial şi central, pe cel din urmă în mod semnificativ. Construirea catedralei, a reşedinței metropolitane, a administrației dome- niilor şi dotarea Universității Francisc Iosif din Cernăuți sunt doar câteva din cele mai reprezentative exemple ale acestei politici economice şi structurale puse în aplicare prin intermediul Fondului şi cu ajutorul mijloacelor acestuia. Tocmai în domeniul econo- mic, şi mai mult pe tărâmul politicii, s-a arătat prin acestea strânsa împletire a Fondului religionar cu domeniul învățământului din provincie. Aceasta se întindea de la şcolile primare şi până la universitate. După anul 1918, situația economică a Regatului României era la început caracterizată de voința de reformă, însă multe dintre inițiative nu au putut fi realizate nici de departe într-o manieră planificată. Astfel, procesul complicat al reformei agrare s-a prelungit până la al Doilea Război Mondial. Bucovina era  – precum în general celelalte teritorii »neoacquisita« ale Regatului  – în mod proporțional mai puternic afectată de aceste mă- suri ca Vechiul Regat. Acest lucru se poate explica nu în ultimul rând prin situația mai avantajoasă din punct de vedere structural a Bucovinei, ca de exemplu prin existența unor cadastre şi cărți funciare, dar şi prin cea a Fondului religionar. Tocmai această con- statare se referă într-o măsură deosebită la bunurile Fondului şi în mod comparativ mai puțin la acele bunuri ale altor mari proprietari funciari ai Bucovinei. Oricum, nici aici nu au putut fi atinse scopurile stabilite de către stat în chestiunea reîmpărțirii pământu- lui. Similar cu perioada dinainte de 1918, statul, acum în forma guvernului de la Bucu- reşti, s-a folosit de posibilitățile Fondului de a dirija economia în regiune şi  – ceea ce era nou  – şi dincolo de aceasta. Această imagine se poate confirma în alte locuri, de exemplu la construcția noului palat românesc de cultură din Cernăuți. În alte privințe, linia continuității este, de asemenea, evidentă. Inițiativele statale privind reforma agrară, Open Access © 2020 by BÖHLAU VERLAG GMBH & CO.KG, WIEN