Seite - 361 - in Der griechisch-orientalische Religionsfonds der Bukowina 1783–1949 - Kontinuitäten und Brüche einer prägenden Institution des Josephinismus

Zusammenfassungen 361 indiferent dacă au survenit înainte de anul de cotitură 1918 sau după aceea, trebuiau întotdeauna să se confrunte cu o reacție din partea domeniilor funciare (›manorial reac- tion‹), care în majoritatea cazurilor era orientată contra ideii de reformă sau cel puțin în- cerca să o slăbească respectiv să o frâneze.19 Prin intermediul instituției care era Fondul religionar, care în mod concomitent era proprietar funciar, dar avea şi prin structura sa o puternică relație cu Viena (respectiv Bucureştiul), devenea posibilă o evadare parțială din acest constrângător conflict de interese, în beneficiul statului (şi al regiunii). Din perspectiva metodică, se pot evidenția dealtfel tocmai acele forțe de forfecare de dea- supra acestei instituții, care au crescut în Bucovina din coliziunea diferitelor concepte privind societatea. Economia deosebit de puternic reglementată din partea statului odată cu începutul războiului în 1939/40 a înrăutățit din nou situația Fondului religionar oricum afectat din punct de vedere economic. Astfel, această criză existențială a afectat un fond labil din punct de vedere economic de mai mult decât un deceniu. Deficiențele structurale, a că- ror rezolvare a fost amânată, precum şi constantul amestec politic în chestiunile interne ale instituției au ajuns acum să-şi producă efectele. Mai mult, intervențiile statale lipsite de echivoc în cerințele privind livrările precum şi determinarea prețurilor produselor şi serviciilor din Fondul religionar au grevat asupra acestuia şi au accelerat slăbirea sa tot mai puternică din punct de vedere economic. În cadrul chestiunii naționale, raportarea valorilor s-a translatat după anul 1918 de la Viena la Bucureşti. Acest lucru se poate întrevedea, cu anumite întârzieri, şi în dome- niul economic. Fenomenul granițelor-fantomă20 se poate urmări, în această chestiune, în mod clar în Bucovina după anul 1918. În conflictul personal dintre Iancu Flondor şi Ion Nistor  – respectiv pe planul bisericesc lupta mitropolitului pentru autonomie biseri- cească față de Bucureşti, aceste aşteptări diferite şi atât de îndepărtate una de cealaltă au determinat în cele din urmă o slăbire a Fondului şi Bisericii provinciei. Ambele instituții au fost dezamăgite în strădaniile lor de către un stat național centralist care devenea din ce în ce mai rigid şi pierdea tot mai mult adeziunea la fundamentele democratice. Atât Biserica cât şi Fondul religionar nu au putut să se eschiveze din fața unei politizări trep- tate, cu toate consecințele economice şi sociale ale acesteia. Credibilitatea instituțională, ca un factor fundamental de stabilitate atît pentru fond cât şi pentru Biserică a avut din acest motiv de suferit în mod durabil. Slăbit de lupta politică, Fondul ca instituție a pierdut din flexibilitatea şi capacitatea sa de cooperare (factorul dinamic). Rolul acestuia caracteristic, de mediator al intereselor social-politice în Bucovina, s-a estompat prin 19 Vezi Giordano 2003, Vielfalt, 126. 20 Vezi Müller 2015, Geschichtsregionen ; aici pe baza exemplului Transilvaniei.