Page - 356 - in Der griechisch-orientalische Religionsfonds der Bukowina 1783–1949 - Kontinuitäten und Brüche einer prägenden Institution des Josephinismus

356 Die Institution: Struktur & Werte Inițiativele reformiste ale împăratului, care aveau ca purtătoare ideile iluminismului, s-au dovedit a fi deosebit de durabile în Bucovina, un spațiu aflat într-o poziție periferică față de centrul reprezentat de Viena, aşa cum s-a putut dovedi într-un alt loc, cu referire la consolidarea generală a viitoarei țări a Coroanei austriece.17 În mod special, acțiunea imediată a organizației Fondului religionar ortodox până în secolul al XIX-lea şi apoi a aceleiaşi instituții până la dizolvarea ei definitivă în anul 1948 se poate identifica mai ales în această regiune. Privit în durata lungă, Fondul religionar al Bucovinei este, se pare, una dintre reformele ›reuşite‹ ale iosefinismului. În planul ecleziastic de reglemen- tare a înființării unui consistoriu pentru Biserica ortodoxă a provinciei, precum şi al pu- nerii bazelor Fondului religionar ortodox se întâlnesc chiar două strădanii reformiste ale secolului al XVIII-lea care tocmai se încheia : încercarea arondării teritoriale a statului către exterior şi noua organizare a Bisericii ortodoxe (a Bucovinei)  – privită concomitent ca parte a structurii administrației statului către interior. Ambii paşi au pregătit, într-un mod decisiv, bazele pentru geneza unei conştiințe a țării, a unei identități regionale a Bucovinei respectiv a locuitorilor acesteia (având o puternică relaționare cu ideea statu- lui-cadru austriac). Prin aceasta, Fondul religionar se pare că a modelat o componentă centrală a ›constituirii‹ normative, organizatorice a provinciei. Mai târziu, aceasta a în- lesnit şi susținut geneza identității regionale a unui spațiu al ›Bucovinei‹ (adică al fostei Moldove superioare), care nu a existat până atunci din punct de vedere istoric. Exemplul Fondului religionar lasă să se întrevadă acțiunea identică, pe întinderi mari, a unei insti- tuții proprii, aici a Fondului, ca reper de orientare stabilit de către stat. Relația şi influențarea reciprocă dintre transformarea instituțională şi chestiunea na- țională apar, din perspectiva Fondului religionar ortodox al Bucovinei, ca fiind deosebit de complexe şi ocupă în această descriere un loc central. Pentru aceasta erau caracteris- tice punctele de vedere constante ale ierarhiei, interne Bisericii, care însă erau definite din nou la fiecare nouă ocupare a scaunului episcopal. Relația cu statul a decurs în tot acest timp, fără mari devieri, pe o linie întrutotul loială, care însă a cunoscut o cotitură marcantă odată cu sfârşitul Primului Război Mondial. Pornind de la acestea, Fondul religionar al Bucovinei poate fi considerat în mod acurat ca fiind o instituție imperială. Astfel, cercetările instituționale mai recente, referitoare la Europa Centrală şi de Est, evi- dențiază în mod deosebit pentru faza de până la Primul Război Mondial legătura ima- nentă dintre modernizarea instituțională şi cea juridică. În mod cert, această caracteris- tică a legăturii amintite a fost conferită în cea mai mare măsură de »necesitățile statului imperial« şi mai puțin de cele ale statului național. Acest fapt este motivat printr-o com- parație cu trecerea, survenită mai târziu decât în Europa vestică »de la sistemul impe- 17 Scharr 2010, Landschaft. Open Access © 2020 by BÖHLAU VERLAG GMBH & CO.KG, WIEN